Amintiri, vise, reflectii - Carl Jung

Cartea autobiografică a lui Jung — una dintre cele mai tulburătoare piese memorialistice ale secolului XX — este săracă în fapte de viaţă exterioară: schiĹŁa copilăriei într-o familie de pastori, o trecere în revistă a practicii de medic psihiatru, întâlnirea cu Freud, construirea turnului de la Bollingen, câteva călătorii în locuri exotice (Africa, India).Dar pe fundalul acestor sumare evenimente exterioare se desenează conturul viguros al unei alte vieĹŁi, de o infinită bogăţie. Treptele ei cronologice sunt intuirea, de la o vârstă incredibil de fragedă, a unei entităţi psihice autonome, formidabila coliziune cu inconĹźtientul, târzia lui autorealizare („ViaĹŁa mea“, spune Jung de la bun început, „este povestea unei realizări de sine a inconĹźtientului“).Această „a doua“ viaţă, cea lăuntrică, s-a exprimat în vise, viziuni, călătorii în spaĹŁii extramundane, experienĹŁa nemijlocită a lui Dumnezeu — toate mărturisite public de Jung, alături de premoniĹŁiile sale asupra viitorului umanităţii Ĺźi de gândurile sale cele mai intime despre religie, numai în Amintiri. Ĺži din aceleaĹźi experienĹŁe lăuntrice s-a născut originala operă jungiană.Considerându-le incompatibile cu contribuĹŁia sa ĹźtiinĹŁifică, Jung nu Ĺźi-a inclus Amintirile în corpusul Operelor complete. Ĺži totuĹźi, această carte autobiografică rămâne cea mai bună introducere în psihologia analitică jungiană: aici pot fi găsite originea Ĺźi semnificaĹŁia conceptelor ei fundamentale — de la „inconĹźtient colectiv“ Ĺźi „arhetipuri“ până la „individuaĹŁie“.