ĂŽn viaČ›Ä se Ă®ntâmplÄ Ă®ntocmai ca Ă®n Anna Karenina, Madame Bovary sau Othello. Majoritatea viciilor din viaČ›a privatÄ sau a relelor din viaČ›a publicÄ sunt stârnite Č™i Ă®ntreČ›inute de minciunÄ. Adulterele, trÄdÄrile, fraudele financiare, corupČ›ia guvernamentalÄ â€“ pânÄ Č™i crimele Č™i genocidele – au la bazÄ, Ă®n general, un cusur moral, Č™i anume predispoziČ›ia spre minciunÄ.
ĂŽn Despre minciunÄ, Sam Harris, autorul a cinci bestsellere New York Times, cu pregÄtire atât Ă®n domeniul filosofiei, cât Č™i Ă®n acela al neuroČ™tiinČ›ei, susČ›ine cÄ ne putem simplifica radical viaČ›a Č™i putem Ă®mbunÄtÄČ›i societatea prin afirmarea adevÄrului Ă®n situaČ›ii Ă®n care alČ›ii preferÄ sÄ mintÄ. El se concentreazÄ asupra minciunilor „nevinovate” – acele minciuni pe care le spunem cu scopul de a-i scuti pe oameni de disconfort –, fiindcÄ acestea sunt cele mai tentante pentru cei mai mulČ›i dintre noi. Či ele par sÄ fie singurele minciuni pe care oamenii buni aleg sÄ le spunÄ, Ă®nchipuindu-Č™i cÄ rÄmân buni Ă®n continuare.
„În aceastÄ scurtÄ, dar revelatoare lucrare, Sam Harris aplicÄ o logicÄ sensibilÄ Č™i blândÄ, atât de specificÄ lui, unui subiect care ne afecteazÄ pe toČ›i – capacitatea umanÄ de a spune minciuni. Iar pânÄ la sfârČ™itul cÄrČ›ii, Harris a reuČ™it sÄ te convingÄ sÄ duci o viaČ›Ä mai bunÄ, de vreme ce beneficiile adevÄrului depÄČ™esc cu mult costul minciunii – pe care Č›i-o spui Č›ie Ă®nsuČ›i, celorlalČ›i, societÄČ›ii.” (Neil Degrasse Tyson, astrofizician, American Museum of Natural History)
