Bine-cunoscutul autor al romanelor Oscar Č™i Tanti Roz Č™i Evanghelia dupÄ Pilat publicÄ de aceastÄ datÄ o carte autobiograficÄ despre miracolul petrecut cu mai bine de jumÄtate de secol Ă®n urmÄ, care avea sÄ-i influenČ›eze decisiv viaČ›a Č™i scrisul, oferindu-ne o poveste vie, concisÄ despre noaptea sa de foc, dupÄ cum Pascal Č™i-a numit propria noapte misticÄ.
„Îmi schimbasem concepČ›ia despre cÄlÄtorie: destinaČ›ia conteazÄ mai puČ›in decât renunČ›area. A pleca nu Ă®nseamnÄ a cÄuta, ci a pÄrÄsi totul, apropiaČ›i, vecini, obiceiuri, dorinČ›e, opinii, pe tine Ă®nsuČ›i. Nu are rost sÄ pleci decât ca sÄ te abandonezi necunoscutului, neprevÄzutului, posibilitÄČ›ilor infinite, chiar imposibilului. A pleca Ă®nseamnÄ sÄ-Č›i pierzi reperele, stÄpânirea, iluzia cÄ Č™tii Č™i sÄ fii dispus sÄ Ă®ntâmpini ceea ce e ieČ™it din comun. AdevÄratul cÄlÄtor rÄmâne fÄrÄ bagaje Č™i fÄrÄ Č›intÄ.“ (Eric-Emmanuel SCHMITT)
La 28 de ani, autorul-personaj pleacÄ Ă®ntr-o cÄlÄtorie Ă®n Sahara Ă®mpreunÄ cu un prieten regizor, pentru a scrie un scenariu deÂspre misticul Charles de Foucauld. ĂŽn timpul expediČ›iei, se rÄtÄceČ™te de grupul de excursioniČ™ti Č™i de ghidul tuareg Č™i este nevoit sÄ petreacÄ o noapte singur Ă®n imensitatea muntelui Hoggar. RÄmas fÄrÄ mânÂcare Č™i fÄrÄ apÄ, Ă®n frigul nopČ›ii deČ™ertice, simte cum se deČ™teaptÄ Ă®n el o forČ›Ä arzÄtoare care-i dÄ Ă®ncrederea cÄ nu e totul pierdut Č™i puterea sÄ se Ă®ntoarcÄ nevÄtÄmat, dupÄ un urcuČ™ ca o cursÄ a supravieČ›uirii, un urcuČ™ real Č™i simbolic totodatÄ. Éric, occidentalul, intelectualul, filozoful raČ›ionalist convins cÄ oamenii sunt doar praf de stele Ă®n mijlocul universului infinit, își vede zdruncinate toate certitudinile: focul pe care l-a trÄit ca pe o imensÄ Ă®mpÄcare, libertate Č™i bucurie salvatoare
poartÄ oare numele de Dumnezeu?