Parinti si copii

In vara anului 1859, tanarul Arkadi Nikolaevici Kirsanov revine la mosia tatalui sau impreuna cu noul lui prieten, Evgheni Vasilievici Bazarov, un tanar medic cu maniere neglijente. Bazarov este insa „omul nou“, „eroul timpului nostru“, trecut prin scoala aspra a muncii si a sacrificiului. Parinti si copii, considerat de critica cel mai reusit roman al lui Turgheniev, a provocat la aparitie aprinse discutii contradictorii, legate de conflictul dintre generatia parintilor, care se inspira din idealurile umaniste traditionale, si cea rebela a fiilor, materialista, dezamagita si lipsita de iluzii.  

In afara de frumusetea artistica, romanul lui Turgheniev e remarcabil si prin faptul ca stimuleaza mintea, da de gandit […] deoarece de la inceput pana la sfarsit e patruns de o sinceritate absoluta, emotionanta. Tot ce este scris in el a fost simtit pana in cele mai mici amanunte; si simtirea aceasta nu-si gaseste expresia in digresiunile lirice, ci iese la iveala fara voia autorului, fara ca el sa fie constient de asta, si anima naratiunea obiectiva. D.I. Pisarev