Recomandat de Centrul de Cercetare în Etică Aplicată

Hero of Two Worlds: the Marcquis de Lafayette in The Age of The Revolutions

 

În etică lucrăm, deseori, cu experimente mentale: le descriem studenților și studentelor un anumit scenariu ipotetic și, plecând de la acesta, le testăm intuițiile. Unele sunt atât de faimoase încât au ajuns deja pagini de meme pe social media (mă refer, desigur, la “Dilema trenului”), însă altele sunt deseori produse ad-hoc și brodate pe scenarii care ne-au parvenit încă de la Platon: să prespunem că  cineva v-ar oferi poziția de dictator al statului al cărui cetățean sunteți. Ați accepta? Ce ați face cu această putere politică discreționară pe care n-ar putea-o controla nimeni? Tentației exercitate de puterea politică absolută este, trebuie să recuoaștem, dificil de rezistat.

În timpul Revoluției franceze din 1830, pentru Gilbert du Motier (cunoscut mai degrabă drept Marchizul de Lafayette) oferta de a deveni dictator după răsturnarea dinastiei Bourbonilor a fost una cât se poate de palpabilă însă, din rațiuni ideologice, refuzată categoric: un liberal adevărat nu poate accepta niciodată nu doar o asemenea funcție, ci și un sistem politic autocratic. Acesta este doar unul dintre momentele pe care Mike Duncan (probabil cel mai important realizator de podcasturi istorice, având la activ unul despre istoria Romei și o serie despre revoluții) le descrie în ultima sa carte, cea mai comprenehsivă biografie de până acum scrisă despre Lafayette.

 

Cunoscut pentru participarea sa la nu mai puțin de trei revoluții (cea Americană și la două Franceze – cele din 1798 și 1830) ori la scrierea “Declarației drepturilor omului și ale cetățeanului”, Marchizul de Lafayette ne apare drept produsul par excellence al liberalismului iluminist: luptător (la propriu, nu doar la figurat) împotriva colonialismului și a tuturor formelor de opresiune socio-politică, promotor al aboliționismului și egalității între sexe și un apărător al unor principii și idei liberale care au creat lumea modernă precum statul de drept, egalitatea în fața legii, libertatea de expresie și cea de asociere.

Dacă ne uităm la majoritatea criticilor, vedem că această presupusă criză a liberalismului contemporan e văzută ca o criză de idei, un faliment intelectual al unei doctrine politice cu o istorie îndelungată și efervescentă. Plecând însă de la cartea lui Duncan, putem genera o altă ipoteză, semnificativ mai plauzibilă: nu avem de-a face cu o criză de idei, ci cu o criză de PR și marketing. Liberalismului contemporan nu-i lipsesc ideile bune, ci oameni politici precum Lafayette, dispuși să-și sacrifice măcar parțial bunăstarea în numele unor idealuri în care cred genuin. 

                                                                                                                                                                                                                                                              recomandat de asist.univ.dr. Radu Uszkai

 

 

 

 

 

                                                                                                                                                                                 Cumpără cartea


Centrul de Cercetare în Etică Aplicată a apărut și își desfășoară activitatea în cadrul Facultății de Filosofie a Universității din București. CCEA este singura instituție din țară unde se studiaza discipline etice, de la teoriile morale clasice la roboetică și etica sexului. Centrul şi membrii săi îşi asumă rolul de a impulsiona dezbaterile și de a încuraja reflecția rațională asupra domeniilor din etică aplicată şi filosofie morală. Modalitatea de a ne împlini scopurile este una socratică, evitând orice fel de tendințe “misionare” de a impune ori dicta o anumită abordare.