„Bunicul Ă®mi zice cÄ Dumnezeu nu existÄ, tata Č™i mama imi zic cÄ da. Nu Č™tiu cine spune adevÄrul. AČ™a cÄ de acum Ă®ncolo o sÄ am Ă®ncredere doar Ă®n Dumnezeu.” Cosma Č™i Marta sunt doi fraČ›i care se mirÄ Č™i se Ă®ntreabÄ, iar cartea pe care o aveČ›i Ă®n mânÄ este un joc. Nu unul cu cartonaČ™e Č™i pioni, ci unul cu vorbe, gânduri Č™i desene, care deschid uČ™a spre uriaČ™ul tÄrâm de spontaneitate care este copilÄria. Absurde, comice sau provocatoare, gândurile copiilor sunt Ă®ntotdeauna exemplare, iar noi bine facem când ne Ă®ntoarcem la ele, cÄci candoarea lor nu este doar terapeuticÄ, ci Č™i rÄscolitoare pentru mintea noastrÄ obositÄ.
