Cartea mea nu e o carte de teologie, nu e scrisă după o metodă teologică; nu aparţine unei şcoli filosofice; face parte din înţelepciunea profetică, spre deosebire de filosofia ştiinţifică, ca să folosim terminologia propusă de Jaspers. Conştient am evitat un limbaj şcolăresc.
Este o carte de teosofie liberă, scrisă în spiritul filosofiei religioase şi al gnozei libere.
Conştient am depăşit în ea limitele cunoaşterii filosofice, teologice şi mistice, pe care gândirea occidentală le stabileşte şcolii catolice sau protestante cât şi filosofiei academice.
Mă recunosc a fi teosof creştin, în sensul în care au fost Clement al Alexandriei, Origen, Sf. Grigorie de Nyssa, J. Bohme, Sf.Martin, Fr.Baader, V.Soloviov, toate puterile spiritului meu, ca şi cele ale conştiinţei mele sunt îndreptate către pătrunderea absolută a problemelor ce mă tulbură. Şi scopul meu e mai puţin de a le da o soluţie sistematică, cât de a le pune mai viguros în faţa conştiinţei creştine. Nu trebuie să se vadă în această carte cuvântul dirijat împotriva sfinţeniei Bisericii.
Mă pot înşela mult, dar dorinţa mea nu este de a aduce vreo erezie, sau un protest ce creează schismă.
Eu evoluez în sfera problematicii creştine; ea pretinde eforturi creatoare de gândire şi cele mai diverse opinii firesc, sunt autorizate.
Nikolai Berdiaev, Paris-Clamart 1927