Doamna Dalloway - Camera lui Jacob

DOAMNA DALLOWAY Definitivat în 1923 sub TITLUL The Hours, romanul a fost publicat în 1925 cu bine-cunoscutul titlu Mrs. Dalloway. Eroina acestui roman mai apăruse Č™i în romanul de debut al Virginiei Woolf, The Voyage Out / Călătorie în larg, precum Č™i în cinci povestiri (în care Clarissa Dalloway este tot o amfitrioană care dă petreceri la care sunt invitate personajele principale): „The New Dress” („Rochia cea nouă”), „The Introduction” („Prezentarea”), „Together and Apart” („Împreună Č™i separat”), „The Man Who Loved His Kind” („Omul care îČ™i iubea rudele”), „A Summing Up” („O recapitulare”) – toate aceste texte aveau să fie publicate postum, în antologia din 1944, A Haunted House and Other Short Stories („«O casă bântuită» Č™i alte povestiri”), dar Č™i într-una din 1973, Mrs. Dalloway’s Party („Petrecerea doamnei Dalloway”). ACČšIUNEA romanului prezintă, în prim-plan, o singură zi din viaČ›a Clarissei Dalloway, pe de o parte, Č™i din viaČ›a lui Septimus Warren Smith, pe de altă parte. Propriu-zis doi necunoscuČ›i, destinele celor două personaje se întrepătrund de fapt în această unică zi londoneză. Clarissa este înfățiČ™ată în toiul pregătirilor pentru petrecerea pe care o va găzdui în aceeaČ™i seară. În planul secund, povestea se întoarce în timp, de la adolescenČ›a Clarissei, petrecută alături de prietenii ei, până la diferite momente-cheie din viaČ›a celorlalte personaje. Septimus, un tânăr veteran care se simte tot mai alienat față de societate, de semeni Č™i de propria soČ›ie, se luptă cu depresia Č™i cu Č™ocul post-traumatic cauzate de participarea în Primul Război Mondial. La finalul zilei, Septimus alege să se sinucidă, aČ™a cum însăși autoarea Virginia Woolf va proceda peste ani. Toate aceste episoade întreČ›esute sunt redate prin tehnica fluxului conČ™tiinČ›ei, considerată caracteristică scrisului Virginiei Woolf. TEME atinse în roman: trecerea timpului, boala psihică, feminismul, criza existenČ›ială, homosexualitatea. CAMERA LUI JACOB Publicat în 1922, cel de-al treilea roman al Virginiei Woolf este considerat prima capodoperă experimentală a autoarei Č™i prima ei carte cu adevărat modernistă. ACČšIUNEA: Tânărul Jacob, fiul mijlociu al doamnei Flanders, văduvă, este prezentat în permanență prin amintirile celor care l-au cunoscut, însă niciodată direct. Personalitatea lui se conturează prin însăși absenČ›a lui. Prin descrierile celor din jur, îl vedem pe Jacob copil interiorizat, cu o inteligență precoce, apoi, student la Cambridge, intelectual Č™i cititor avid al marilor clasici, pentru ca ulterior să ajungă unul dintre soldaČ›ii morČ›i la datorie în Primul Război Mondial. Prin descrierile altora, Jacob se conturează ca un amalgam de impresii, devenind astfel un construct Č™i un protagonist total atipic scrierilor din epocă. TEME atinse în roman: iubirea, moartea, homosexualitatea, războiul, prietenia.