Doi frati si un oras

Cu multă vreme în urmă, valea unei ape șerpuia pe pământul mărginit de dealuri la răsărit și de mare la apus, iar pe malurile înalte ale râului se legănau de o parte și de alta livezi de măslini și migdali. În capătul văii, unde albia se încolăcea pe după un deal pietros, se aflau două sate mici, fiecare dintre ele o grămăjoară de colibe albe din piatră și îngrădituri pentru animale. În lunca dintre cele două sate, pământul, numai bun, bogat și gras, era muncit de doi frați. Cel mare trăia în satul din luncă aflat în susul câmpului pe care-l împărțeau, iar cel mic în satul din vale, din josul câmpului. Între sate erau două cărări, una care mergea peste deal, iar alta care o lua prin vale, străbătând pământul celor doi frați.