Când se recomandÄ o terapie de familie? Pentru cine poate fi realmente de ajutor Č™i sub ce forme? Ce Ă®nseamnÄ cÄ o Ă®ntreagÄ familie este disfuncČ›ionalÄ? Pe baza unor sugestive studii de caz Č™i a unor reconfigurÄri teoretice, Horst-Eberhard Richter prezintÄ oportunitÄČ›ile, dar Č™i limitele terapiei de familie, plecând de la descrierea "nevrozelor familiale" ce se exprimÄ prin mariaje nefericite, relaČ›ii domestice chinuitoare sau eČ™ecul Č™colar al copiilor.
Cartea oferÄ sfaturi utile privind adaptarea eficientÄ a cadrului Č™i tehnicilor la travaliul cu familia-pacient, paralele Ă®ntre tulburÄrile individuale Č™i cele familiale (sunt descrise, de exemplu, familii "isterice", "paranoide" sau "anxioase") Č™i soluČ›ii pentru mai buna Ă®nČ›elegere a relaČ›iilor dintr-o familie marcatÄ adesea de codependenČ›e, culpabilizÄri, abuzuri Č™i lipsÄ de comunicare. Punctul focal al terapiei de familie constÄ Ă®n vindecarea simptomelor pacientului (adult sau copil) plecând de la un tratament al Ă®ntregii familii, pe baza conČ™tientizÄrii relaČ›iilor intepersonale secrete care perturbÄ liniČ™tea cÄminului.
Horst-Eberhard Richter (1923–2011), medic Č™i psihanalist, a fost director al Clinicii de MedicinÄ PsihosomaticÄ din Giessen, unde, Ă®n anii 1960, a pus bazele psihoterapiei familiale de orientare psihanaliticÄ.
Deseori vedem cum un individ cu tulburÄri emoČ›ionale nu se poate Ă®nsÄnÄtoČ™i atâta vreme cât familia are nevoie de un membru pe post de Č›ap ispÄČ™itor sau de copil-problemÄ, pentru a putea canaliza o tensiune din cadrul grupului, care altfel ar fi de nesuportat.
– Autorul
Pe când aveam 20 de ani, lectura cÄrČ›ii lui Richter devenise un drog pentru mine. ĂŽmi trezise curiozitatea pentru cercetarea legÄturilor dintre psihic Č™i societate, temÄ ce avea sÄ devinÄ centrul intereselor mele profesionale. Ce-am citit atunci a fost ca o "revelaČ›ie".
– Hans JĂĽrgen Wirth, profesor de psihanalizÄ la Universitatea din Bremen