Conceput de cÄtre C.G. Jung Ă®n ultimul an al vieČ›ii sale Č™i scris Ă®mpreunÄ cu cei mai fideli colaboratori, volumul de faČ›Ä reprezintÄ cea mai bine primitÄ introducere Ă®n psihologia analiticÄ, incluzând atât conceptele de bazÄ, cât Č™i aplicaČ›iile fructuoase din psihoterapie, critica de artÄ, antropologie Č™i chiar Č™tiinČ›ele naturii. DupÄ capitolul sintetic dedicat de Jung „tÄrâmului inconČ™tientului", sursa simbolurilor arhetipale, medicul american Joseph Henderson ilustreazÄ apariČ›ia acestor tipare arhetipale Ă®n vechea mitologie, Ă®n legendele strÄvechi, precum Č™i Ă®n ritualurile primitive. Marie-Louise von Franz, cofondatoarea Institutului „C.G. Jung" din ZĂĽrich, abordeazÄ apoi „procesul individuÄrii", cel prin care inconČ™tientul completeazÄ conČ™tientul, omul regÄsindu-Č™i astfel integralitatea Č™i echilibrul. ĂŽn continuare, Aniela JaffĂ©, celebra biografÄ a lui Jung, ne propune o cheie specialÄ de interpretare a artelor vizuale, pe baza simbolisticii arhetipale. ĂŽn fine, ultima parte a cÄrČ›ii oferÄ un studiu de caz revelatoriu: reputata analistÄ Jolande Jacobi demonstreazÄ Ă®n ce fel tehnica analizei viselor poate interveni eficient Ă®n psihoterapie.
Cartea de faČ›Ä ilustreazÄ modul Ă®n care gândirea lui Jung a marcat nu doar psihologia ultimului secol, dar Č™i domeniile artelor, literaturii Č™i Č™tiinČ›elor omului.
Carl Gustav Jung (1875–1961), psihiatru elveČ›ian, este fondatorul psihologiei analitice. Operele complete i-au fost traduse integral la Editura Trei, unde i-au mai apÄrut Č™i insolita Carte RoČ™ie, respectiv CorespondenČ›a lui cu S. Freud.
Wolfgang Foges, managerul editurii londoneze Aldus Books, m-a Ă®ntrebat dacÄ aČ™ putea sÄ mÄ alÄtur lui Ă®n Ă®ncercÄrile de a-l convinge pe Jung sÄ-Č™i exprime, Ă®ntr-un text sintetic, câteva din ideile sale esenČ›iale, folosind un limbaj inteligibil Č™i atractiv pentru publicul adult neavizat. Am fost foarte Ă®ncântat de idee, aČ™a ca m-am Ă®mbarcat spre ZĂĽrich, hotÄrât sÄ Ă®l conving pe Jung de importanČ›a unui asemenea demers. M-a ascultat Ă®n grÄdina lui, timp de douÄ ore, dupÄ care a zis: „Nu". (...) Apoi a avut un vis de o importanČ›Ä covârČ™itoare. A visat cÄ, Ă®n loc sÄ stea Ă®n biroul lui Ă®mpreunÄ cu psihiatri Č™i doctori celebri care Ă®l vizitau din toate colČ›urile lumii, se afla Ă®ntr-un spaČ›iu public, adresându-se unei mulČ›imi de oameni care Ă®l ascultau fascinaČ›i, Ă®nČ›elegând ceea ce el le zicea.
John Freeman, „PrefaČ›Ä"
AceastÄ carte, care a fost ultima piesÄ din opera lui Jung, Ă®nainte de moartea sa Ă®n 1961, asigurÄ oportunitatea unicÄ de a evalua contribuČ›ia lui la viaČ›a Č™i gândirea timpului nostru, fiind Č™i prima Ă®ncercare de familiarizare a publicului profan cu activitatea sa de-o viaČ›Ä din domeniul psihologiei. Ceea ce reiese deosebit de clar din acest volum este cÄ Jung a adus un serviciu mÄreČ›, atât psihologiei, ca Č™tiinČ›Ä, cât Č™i Ă®nČ›elegerii generale a omului, Ă®n societate, insistând pentru luarea Ă®n serios a vieČ›ii imaginative, ca fiind cea mai specificÄ trÄsÄturÄ a fiinČ›elor umane.
The Guardian
CUPRINS
PrefaČ›Ä
John Freeman
Partea I
Abordarea inconĹźtientului
Carl G. Jung
Partea II
Vechile mituri și omul modern
Joseph L. Henderson
Partea III
Procesul individuÄrii
M.‑L. von Franz
Partea IV
Simbolismul în artele vizuale
Aniela Jaffé
Partea V
Simboluri Ă®n analiza individualÄ
Jolande Jacobi
Concluzie. ČtiinČ›a Č™i inconČ™tientul
M.‑L. von Franz
Index
Note
