Scena9 #2

Schimbarea are vârsta noastră, a celor născuți în preajma Revoluției, așa că am vrut s-o cunoaștem mai bine. I-am adunat într-un comando ideal pe unii dintre cei mai buni jurnaliști, scriitori, fotografi și ilustratori de la noi. Împreună, ne-am uitat înapoi și înainte cu foarte puțină mânie. Așa a apărut al doilea număr pe hârtie al revistei Scena9. 30 de articole pentru 30 de ani.

Ce rămâne din noi după ce în jur a ars totul? Cum se reclădește o țară după ce și-a pierdut șansele într-o gară dintr-un oraș mic la capătul Europei, dar pare brusc că mai primește una?

Cum arată portretul nostru colectiv de când am schimbat dictatura pe democrație și democrația ne-a arătat că-i o ființă mult mai complicată decât s-a prezentat la prima întâlnire? Avem o listă lungă de întrebări și una mult mai scurtă de răspunsuri.

Ce puteți citi, printre altele, în cel de-al doilea număr Scena9:

Un reportaj de Andra Matzal despre cum au trăit Revoluția din 1989 cei care erau atunci copii și adolescenți și cum i-a marcat experiența asta;

Un interviu cu Aleksandar Hemon, unul dintre cei mai tandri și lucizi scriitori ai zilelor noastre, coscenarist la următorul Matrix (+fotografii din Sarajevo de Andrei Pungovschi);

Un eseu semnat de Irina Dumitrescu, eseistă și profesoară de literatură medievală la Universitatea din Bonn, autoare The New York Times și Times Literary Supplement, despre cum îți porți limba maternă cu tine ca imigrant și cum încerci să o transmiți mai departe copilului tău;

Profilul Alexandrei Pirici, cea mai revoluționară artistă contemporană din România, scris de Ionuț Sociu;

Povestea unui secol de istorie LGBT în România, scrisă de Ioana Pelehatăi, în care se împletesc istorii despre oprimare și abuz cu lupta pentru dreptul de a iubi liber;

Un articol despre cum s-a plecat și se pleacă din țară, semnat de Venera Dimulescu, în care prind glas atât frontieriștii de dinainte de Revoluție, cât și generația Romanians are coming;

O analiză a antropologului Vintilă Mihăilescu despre schimbare și cum am trecut ca societate prin ultimii 30 de ani;

Un portret al pictorului Murivale, artistul care îmblânzește iedera neagră, scris de Diana Meseșan, cu fotografii de Andrei Becheru;

Un eseu despre viața invizibilă a pădurii și relația violentă a oamenilor cu natura, de Luiza Vasiliu, cu fotografii de Mircea Struțeanu;

Eseuri foto de Ioana Cîrlig, Bogdan Tutuneanu, Cosmin Bumbuț;

Benzi desenate de Sorina Vazelina, Roma Gavrilă și Alexandru Lazăr;

Texte despre literatură, teatru, muzică, film, știință, filosofie, viață offline.