Viața bună. O introducere în etică

Oare practicarea virtuților ne poate apropia de trăirea unei vieți bune, frumoase, autentice?

O bună Č™i reuČ™ită lecČ›ie de morală este nu aceea în care ni se predică doct valorile, ci aceea în care ni se arată cum să practicăm virtuČ›ile pentru ca vieČ›ile noastre să fie împlinite Č™i noi să fim împăcaČ›i cu ceilalČ›i Č™i cu noi înČ™ine. Mircea Dumitru

La ce e bună viaČ›a în lipsa fericirii? Și la ce bun filosoful, în vremurile în care fericirea nu mai este o temă de actualitate, pentru că advertisingul Č™i discursurile despre spiritualitate au confiscat-o, tocit-o Č™i îngropat-o? Nu Č™tiu dacă filosoful este fiul rătăcitor, dar, prin intermediul eticii aplicate, el se întoarce printre oameni pentru care captează tainele simple ale vieČ›ii, sensurile Č™i nonsensurile existenČ›ei, redându-le acestora Č™i pe unele, Č™i pe altele. Am văzut mulČ›i oameni dornici să-l asculte pe filosoful reîntors Č™i, în mod special, pe Cristian Iftode în conferinČ›e Č™i dezbateri, să afle nu la ce e bună viaČ›a, ci cum o poČ›i face mai bună. El este exact vocea aceea aČ™teptată care va reîmprieteni prin această carte filosofia cu cititorii Č™i cu practicanČ›ii ei anonimi în vieČ›ile lor de zi cu zi. Svetlana Cârstean

ViaČ›a bună poate fi aventura vieČ›ii tale, dacă nu este deja. Vei găsi aici un prieten bun Č™i critic spre a scoate adevărul din tine, adevărul de sine. Un prieten egal Č›ie, totuČ™i, mai antrenat în virtute, spre care te cheamă. Norocul nostru e mare: culturii române i-a luat sute de ani să aibă cartea de etică pe care o avem acum în mâini, cartea de filosofie morală contemporană care face dreptate, dar mai ales bine anticului din noi. ViaČ›a bună, dacă Č™tim a o citi spre a o trăi, va fi una a libertății, autentică, trudind în fericire. Căci aČ™a s-a încercat de mii de ani, de la Aristotel la Nietzsche, de la Seneca la Foucault, Č™i, în sfârČ™it, aČ™a o scrie nouă Cristian Iftode. Constantin Vică

Dacă judecăm lucrurile în plan social, conduita morală este, întâi de toate, o aČ™teptare pe care o avem de la ceilalČ›i, mai ales dacă sunt figuri publice, Č™i abia apoi, un eventual răspuns pe măsură din partea noastră, adesea de ochii lumii. Cinicul modern învață de mic să jongleze cu două măsuri – sau mai multe. Nu e vorba că societatea ne-ar face răi, ci că ochiul privat al raČ›iunii publice tinde să împartă lumea în „Č™mecheri" Č™i „fraieri". Cristian Iftode

Cristian Iftode (născut în 1979) este conferenČ›iar la Facultatea de Filosofie a Universității din BucureČ™ti, unde predă cursuri de etică, terapie filosofică, estetică Č™i filosofie contemporană. A publicat numeroase studii în lucrări colective sau reviste de specialitate din Č›ară Č™i străinătate, precum Č™i volume de autor, dintre care menČ›ionăm Filosofia ca mod de viață: Sursele autenticității (2010) Č™i Aristotel. Problema analogiei Č™i filosofia donaČ›iei (2015). SusČ›ine constant conferinČ›e publice, ateliere de filosofie practică Č™i desfășoară o substanČ›ială activitate publicistică, menită să probeze relevanČ›a filosofiei pentru viaČ›a de zi cu zi.