Martor la evenimentele dramatice care au zguduit Č›ara sa din decembrie 1944 pânÄ Ă®n 1949, Kazantzakis Ă®ncepe sÄ scrie Fratricizii Ă®n 1949, dându-i tuČ™a finalÄ Ă®n 1954. Temerea sa – „presimt cÄ Ă®n Grecia nu se va publica decât mult mai târziu“ – s-a adeverit, ediČ›ia atenianÄ apÄrând abia Ă®n 1963. Tradus, cu multiple reeditÄri, Ă®n peste 20 de limbi, romanul pÄstreazÄ acelaČ™i dramatism Č™i aceeaČ™i vibraČ›ie specifice marilor opere ale titanului literaturii greceČ™ti, fiind cel mai aproape de lumea noastrÄ, mÄcinatÄ de lupte fratricide.
SÄptÄmâna Mare, Ă®n vâltoarea rÄzboiului civil din Grecia izbucnit dupÄ Ă®ncheierea celui de-al Doilea RÄzboi Mondial. Patimile lui Hristos, retrÄite aievea Ă®ntr-un sat din nordul Greciei, unde oamenii sunt nevoiČ›i sÄ Ă®ndure consecinČ›ele devastatoare ale conflictului dintre trupele guvernamentale Č™i rebelii din munČ›i. PÄrintele Iannaros, exasperat de confruntarea sângeroasÄ, se strÄduie din rÄsputeri sÄ Ă®mpace taberele adverse. Efort cu atât mai dificil din punct de vedere moral, cu cât Ă®n fruntea rebelilor se aflÄ chiar fiul sÄu.
