Jurnalul unei iubiri pierdute

Premiul Jules Renard 2020

Doliul durează doi ani, Ă®i repetă prietenii lui Eric-Emmanuel Schmitt când el Ă®ncearcă să depășească suferinČ›a provocată de moartea aceleia care i-a dat viață. Fiul documentează, Ă®n tulburătoarele pagini ale acestei confesiuni, cei doi ani Ă®n care parcurge drumul de la deznădejde la conČ™tientizarea datoriei de a fi fericit – singura cale de a-Č™i omagia mama. Doi ani Ă®n care deapănă amintiri de-o viață, trăieČ™te Č™i Ă®nregistrează curajos sentimente contradictorii, momente-cheie Č™i clipe de cumpănă. Pendulând Ă®ntre evocarea trecutului fericit Č™i consemnarea prezentului, cu realitățile sale inexorabile, Jurnalul unei iubiri pierdute transformă experienČ›a morČ›ii Ă®ntr-o pledoarie pentru viață.

„Un scriitor nu poate reînvia pe nimeni, dar poate da viață prin cuvinte. La doi ani de la dispariția mamei sale, autorul se hotărăște să-și transforme jurnalul doliului în carte – o carte în care nu vorbește de­spre el, ci despre noi, noi toți, care trebuie să înfruntăm, mai devreme sau mai târziu, pierderea părinților. Să dai nume durerii, să trasezi apoi un drum spre lumină, nu e oare acesta cel mai frumos dar pe care un romancier îl poate face cititorilor săi?“

Le Pèlerin