„Dragoste la prima vedere, Kafka-style." John Banville
„Pentru mine, cel mai bun mod de viaČ›Ä ar fi sÄ stau încuiat, cu lucrurile necesare scrisului Č™i cu o lampÄ, în ultima încÄpere a unei hrube vaste. Mâncarea ce mi s-ar aduce ar fi depusÄ de fiecare datÄ la mare distanČ›Ä de odaia mea, dincolo de uČ™a cea mai îndepÄrtatÄ a hrubei. Drumul într-acolo ar fi singura mea plimbare Č™i l-aČ™ parcurge în halat, trecând pe sub toate bolČ›ile hrubei. Apoi m-aČ™ întoarce la masa mea, aČ™ mânca încet Č™i cu bÄgare de seamÄ Č™i aČ™ reîncepe numaidecât sÄ scriu. Ce aČ™ scrie atunci! Din ce profunzimi aČ™ smulge rândurile mele! FÄrÄ efort! CÄci maxima concentrare nu cunoaČ™te efortul. Numai cÄ poate n-aČ™ face asta mult timp, iar la primul eČ™ec, pesemne inevitabil tocmai într-o asemenea situaČ›ie, aČ™ izbucni într-un grandios acces de demenČ›Ä. Ce zici, iubito? SÄ nu te Č›ii departe de locuitorul hrubei! "
„TribulaČ›iile relaČ›iei dintre el Č™i Felice au cÄpÄtat, în cele din urmÄ, forma romanului Procesul." Elias Canetti
„Dra Felice Bauer. Pe 13 august, când am ajuns la Brod, ea Č™edea la masÄ, dar mie mi s-a pÄrut c-ar fi o servitoare. Nici nu eram curios sÄ aflu cine era Č™i m-am obiČ™nuit numaidecât cu ea. FaČ›a osoasÄ, searbÄdÄ, îČ™i afiČ™a inexpresivitatea cu francheČ›e. (...) Nasul aproape spart. PÄrul blond, cam rigid Č™i lipsit de farmec. BÄrbia puternicÄ. În timp ce mÄ aČ™ezam, am privit-o pentru prima oarÄ mai atent; dupÄ ce m-am aČ™ezat, aveam deja o opinie fermÄ." Franz Kafka, în Jurnal
„Un om complet asocial din cauza condiČ›iilor de viaČ›Ä Č™i a firii lui, cu o sÄnÄtate instabilÄ, momentan greu de apreciat, izolat de sprijinul oricÄrei comunitÄČ›i mai mari, din pricina iudaismului sÄu ateu Č™i nesionist (admir sionismul Č™i mi-e greaČ›Ä de el), Č™i zdruncinat necontenit de munca silnicÄ de la birou, într-un mod cât se poate de chinuitor Č™i în ce are el mai bun – un asemenea om se decide, e-adevÄrat, sub cea mai puternicÄ presiune lÄuntricÄ, sÄ se însoare, aČ™adar, sÄ acČ›ioneze în cel mai social mod cu putinČ›Ä. Asta nu mi se pare puČ›in pentru un astfel de om." Franz Kafka (despre sine)
Franz Kafka s-a nÄscut în 1883 la Praga, într-o familie evreiascÄ. A urmat Gimnaziul Umanist German NaĹŁional, apoi s-a înscris la Facultatea de Drept a UniversitÄĹŁii Karl-Ferdinand, obČ›inând doctoratul în 1906. A lucrat ca avocat la o companie de asigurÄri, scriind noaptea, în secret, povestiri pe care pânÄ la urmÄ le publicÄ în 1913, la insistenČ›ele prietenului sÄu, poetul Max Brod. În 1914 începe sÄ scrie romanul Procesul Ĺźi povestirea Colonia penitenciarÄ, iar un an mai târziu publicÄ nuvela Metamorfoza. Kafka nu a terminat niciunul dintre cele trei romane – Procesul (1925), Castelul (1926) Ĺźi America (1927) – Ĺźi Ĺźi-a distrus mare parte din scrieri. Max Brod a adunat Ĺźi a publicat postum tot ce a lÄsat Kafka dupÄ moartea lui prematurÄ, pe 3 iunie 1924, ignorând instrucČ›iunile autorului, care dorea ca opera sÄ-i fie arsÄ. În seria Anansi. Ego urmeazÄ sÄ aparÄ volumul Scrisori cÄtre Milena.
| Specificatii Carte |
| Limba: Romana |
| Data publicării: 2022 |
| Nr Pag: 800 |