Serotonina

Serotonină poate fi citit ca un roman despre dezechilibrele pe care le produce o lume fără iubire, fără bunătate, fără solidaritate, cu transformări devenite incontrolabile, dar și ca un copleșitor roman al remușcărilor și al regretelor. Prin Serotonină Michel Houellebecq demonstrează încă o dată că este cronicarul nemilos al declinului societății occidentale din secolul XXI, un scriitor neîmblânzit, dar romantic, incomod, dar indispensabil.

• • •

Protagonistul romanului Serotonină, Florent-Claude Labrouste, un bărbat de 46 de ani, a ajuns într-un punct critic al existenței personale. Se îndoapă cu Captorix, un antidepresiv de ultimă generație, încercând o supraviețuire decentă. Medicamentul crește nivelul de serotonină din organism dar are trei efecte secundare: greața, dispariția libidoului și impotența. Florent-Claude alege de bunăvoie să renunțe la profesie, la viața socială, la cunoștințe. Își șterge urmele, se refugiază în hoteluri - unde musai trebuie să existe camere pentru fumători -, străduindu-se să opereze o regresie paliativă în trecutul personal. Narațiunea sa traversează o Franță care își nesocotește tradițiile, își trivializează orașele și își distruge satele aflate în pragul revoltei. Dezrădăcinat și autodistructiv, eroul lui Houellebecq își scrutează propria viață și lumea din jurul lui cu un umor aspru și cu o virulență sfâșietoare.

„După Supunere, Houellebecq devine din nou un seismograf al contemporaneității, iar Serotonină aduce un straniu ecou al crizei «vestelor galbene». Scriitorul își radicalizează teoriile pesimiste, ilustrând prin intermediul personajelor sale năruite felul în care detestă neoliberalismul, infantilismul consumerist, ipocrizia atitudinii cool. Însă Houellebecq vrea de asemenea, să creadă în binefacerile și harul lacrimilor. Și atunci, e posibilă mântuirea?"- Livres Hebo