Poezia Corinei Serac este gravă și traversată de neliniști, însă nicidecum sumbră. Întrebările pe care și le pune poeta se rostesc în gama generoasă a seninătății, a unei înțelegeri calme, toate smnele și semnalele iubirii, firescul acesteia nelăsând loc spaimelor deșirante, ci invitând mai degrabă la reculegeri și replierim, la speranța care nu se pierde.