V-aĹŁi Ă®ntrebat vreodatÄ ce face ca zâmbetul unui bebeluĹź sÄ fie atât de miĹźcÄtor? Ce resorturi invizibile ne leagÄ unii de alĹŁii astfel Ă®ncât, Ă®ncÄ de la naĹźtere, cei mai mulĹŁi dintre noi sÄ aibÄ Ĺźansa de a fi primiĹŁi de niĹźte braĹŁe iubitoare? Descoperirea ataĹźamentului de cÄtre John Bowlby, Ă®n a doua jumÄtate a secolului XX, a fost revoluĹŁionarÄ pentru Ă®nĹŁelegerea primei etape a vieĹŁii, dar Ĺźi pentru psihopatologie Ĺźi pentru reprezentarea reacĹŁiilor Ă®n faĹŁa doliului, pierderii, separÄrii.
Pentru ca puiul de om sÄ supravieĹŁuiascÄ Ĺźi sÄ-Ĺźi dezvolte potenĹŁialul cu care a venit pe lume, e necesarÄ prezenĹŁa afectivÄ a unei persoane, de regulÄ mama, care Ă®n mod ideal oferÄ siguranĹŁÄ Ĺźi Ă®ncredere. Pierderea acesteia deregleazÄ echilibrul atât de fragil al copilului Ĺźi are consecinĹŁe Ă®n viaĹŁa sa de adult.
ĂŽn aceste prelegeri, John Bowlby îşi face cunoscutÄ Ĺźi îşi susĹŁine teoria cu exemple din munca sa clinicÄ Ĺźi cu un limbaj accesibil, adresându-se deopotrivÄ specialiĹźtilor, pÄrinĹŁilor Ĺźi tuturor celor care doresc sÄ pÄtrundÄ dedesubturile psihicului omenesc.
John Bowlby, psihiatru Ĺźi psihanalist englez, pÄrintele teoriei ataĹźamentului, Ĺźi-a dedicat mulĹŁi ani din viaĹŁÄ psihiatriei copilului Ĺźi familiei la renumita clinicÄ Tavistock din Londra. La Editura Trei a mai apÄrut O bazÄ de siguranĹŁÄ. AplicaĹŁii clinice ale teoriei ataĹźamentului