Opere complete. Vol. 9/1. Arhetipurile si inconstientul colectiv

La început, conceptul de inconĹźtient s-a mărginit la desemnarea conĹŁinuturilor refulate sau uitate. Pentru Freud, inconĹźtientul, deĹźi apare deja – cel puĹŁin metaforic – ca subiect activ, nu este în esenţă nimic altceva decât sediul acestor conĹŁinuturi uitate Ĺźi refulate Ĺźi are doar datorită acestui fapt o importanţă practică. Prin urmare, conform acestei viziuni, inconĹźtientul are o natură exclusiv personală, deĹźi pe de altă parte chiar Freud a sesizat că modul de gândire al inconĹźtientului este arhaico-mitologic.

Fără îndoială, un strat oarecum superficial al inconĹźtientului este personal. Îl numim inconĹźtientul personal. Acesta se sprijină însă pe un strat mai adânc, care nu mai provine din experienĹŁa personală, ci este înnăscut. Stratul acesta mai adânc constituie aĹźa-numitul inconĹźtient colectiv. M-am oprit la expresia „colectiv" întrucât acest inconĹźtient nu este individual, ci universal, adică, în opoziĹŁie cu psihismul individual, cuprinde cum grano salis conĹŁinuturi Ĺźi comportamente care sunt aceleaĹźi la toĹŁi indivizii, indiferent de locul naĹźterii. AcelaĹźi la toĹŁi oamenii, el formează baza psihică de natură suprapersonală, prezentă în fiecare.
C.J. Jung
***

* Prezenta ediĹŁie a volumului intitulat Arhetipurile Ĺźi inconĹźtientul colectiv, apărut iniĹŁial ca volumul întâi al seriei de Opere complete, revine la numerotarea ediĹŁiei originale, respectiv 9/1. Cele două ediĹŁii sunt identice în ce priveĹźte conĹŁinutul.

Aidoma oricărui arhetip, Ĺźi cel al mamei are o varietate aproape nelimitată de aspecte. MenĹŁionez numai câteva forme mai tipice: mama Ĺźi bunica personală; mama vitregă Ĺźi mama soacră, orice femeie cu care există o relaĹŁie, cum ar fi doica sau bona, o strămoaşă îndepărtată Ĺźi Femeia Albă, într-un sens superior, figurat, zeiĹŁa, în mod special Maica Domnului, fecioara (ca mamă întinerită, de exemplu Demeter Ĺźi Kore), Sophia (ca mamă care e Ĺźi iubită, eventual Ĺźi tipul Cybele-Attis sau ca fiică [mamă întinerită] care e Ĺźi iubită; ĹŁinta dorinĹŁei de mântuire (paradis, împărăţia Domnului, Ierusalimul ceresc); în sens mai larg Biserica, universitatea, oraĹźul, ĹŁara, cerul, pământul, pădurea, marea Ĺźi apele stătătoare; materia, lumea de jos Ĺźi luna; în sens mai restrâns, ca lăcaĹź al naĹźterii Ĺźi procreării, ogorul, grădina, stânca, peĹźtera, pomul, izvorul, fântâna adâncă, cristelniĹŁa, floarea ca recipient (trandafir Ĺźi lotus); ca cerc magic (mandala ca padma) sau cornul abundenĹŁei; în sensul cel mai restrâns uterul, orice formă găurită (de pildă piuliĹŁa); yoni; cuptorul, oala de gătit; ca animal, vaca, iepurele Ĺźi, în general, animalele care ajută.
Toate aceste simboluri pot să aibă un sens pozitiv, favorabil sau unul negativ, nefast.
C.J. Jung

Cuvântul sanscrit mandala înseamnă „cerc" în sens general. În domeniul practicilor religioase Ĺźi în psihologie, el denumeĹźte imagini circulare, care sunt desenate, pictate, modelate plastic sau dansate. Structuri plastice de acest fel găsim mai cu seamă în budismul tibetan, iar ca figuri de dans, întâlnim imagini circulare Ĺźi în mânăstirile derviĹźilor. Ca fenomene psihologice, ele apar spontan în vise, în anumite stări conflictuale Ĺźi în schizofrenii. Foarte frecvent conĹŁin o cuaternitate sau un multiplu de patru sub forma unei cruci sau stele sau a unui pătrat, octogon etc. În alchimie, acest motiv apare sub formă de quadratura circuli. [...] „Cvadratura cercului" este unul dintre numeroasele motive arhetipale care stau la baza configurării viselor Ĺźi fantasmelor noastre. Dar se distinge mai ales prin aceea că este unul dintre cele mai importante din punct de vedere funcĹŁional. Îl putem numi efectiv „arhetipul totalităţii".
C.J. Jung